Pomul are talie mijlocie sau mare cu trunchiul mult mai gros decat la alte soiuri, cu scoarta neteda, care se exfoliaza in placi late, longitudinale.

Coroana - in pepiniera, piramidala, voluminoasa; in livada, mare, sferica, puternica si larga.

Ramurile de schelet - groase, degarnisite la baza, formeaza cu axul unghiuri de 45-600.

Ramurile de rod - reprezentate prin tepuse si nuieluse, cu scoarta de culoare bruna-rosiatica, cu aspect brumat.

Lastarii - de lungime si grosime mijlocie, rosiatici-cenusii, cu multa pubescenta si lenticele mari, cafenii.

Mugurii vegetativi - mari, ovoizi, cu pubescenta slaba, lipiti de lastar.

Mugurii floriferi - mari, rosiatici, cu varful ascutit.

Frunzele - foarte mari, ovate, cu varful acuminat, pubescente pe partea inferioara, scortoase, cu marginile serate.Petiolul lung si gros, de culoare verde deschis.

Florile -mari, cu petale aproape inrosite, cu nervurile proeminente;spre sfarsitul infloririi roseata dispare treptat; bobocii florali de culoare rosie-violacee.

Fructul

Marimea -mare sau foarte mare, uneori mijlocie uniforma, cu H=65-70 mm, D=80-90 mm; greutatea medie de 125 g si maxima de 258 g.

Forma - variabila, conic-trunchiata sau sferic-turtita, asimetrica, usor valurata sau costata; in sectiune transversal, conturul este neregulat; diametrul maxim plasat la jumatatea inaltimii fructului; cand acesta se afla in jumatatea inferioara, fructul devine trunchiat in partea superioara.

Culoarea -de fond verde-galbuie in momentul recoltarii, iar mai tarziu galbena pai murdar; peste aceasta se asterne culoarea acoperitoare rosie caramizie, spulberata; culoarea suprapusa reprezentata prin dungi late, intrerupte, cu marginile neregulate, rosii carmin intens. Culoarea fructului este acoperita cel putin pe jumatate din suprafata cu rugina aspra, grosiera, de culoare bruna-maslinie; in anii ploiosi si in regiunile reci si umede, rugina acopera aproape toata suprafata fructului.Pe suprafata lipsita de rugina exista puncte suberificate mari in forma de stelute; in regiunea cavitatii caliciale punctele au dimensiuni mai mici.

Pedunculul - de lungime mijlocie, 15-30 mm, puternic, usor comprimat lateral,de multe ori carnos, uneori lignificat, de culoare bruna-ruginie, pubescent si ingrosat la capete, cate o data cu excrescenta carnoasa.

Cavitatea pedunculara - destul de larga, andanca, in forma de palnie, regulata, uneori comprimata, cu pielita acoperita uniform cu rugina grosiera care se revarsa pe toata suprafata fructului.

Caliciul - destul de mare, inchis sau semideschis, cu sepalele foarte mari, verzi si pubescente la baza, cu varfurile brune si rasfrante in afara.

Cavitatea caliciala - adanca si larga la baza, cu suprafata ruginie, ondulata; la fructele cu forma alungita, exista in jurul caliciului coaste pronuntate, iar cavitatea este asimetrica, cu peretii abrupti.

Pielita - subtire, semilucioasa sau mata, aspra la pipait, aderenta la pulpa.

Cavitatea subcaliciala - conica, foarte larga, adanca, nu comunica cu camera axiala.

Inima - cu asezare mijlocie, in forma de ceapa, bine marcata de un grup de fascicule, de culoare galbuie, care se unesc la baza sepalelor.

Lojile -mari, semideschise, reniforme, cu peretii luciosi, cu crapaturi calusate.

Semintele - putin ascutite, de multe ori incomplete dezvoltate, cate una sau doua in fiecare loja.

Axul- fusiform, de dimensiuni mici.

Pulpa -galbuie, suculenta, acra sau numai acrisoara, cu dulceata slaba si putin aromata; pana la inceputul lunii decembrie este tare, elastic, mai tarziu devine moale, intrucatva fainioasa si cu gust vinuriu placut.

Maturitatea de consum - incepe in luna noiembrie si se prelungeste pana la sfarsitul lunii martie.