Pomul- de vigoare mijlocie, avand trunchiul drept, cu scoarta rosiatica-maslinie.

Coroana - globuloasa, rara, cu axul deplasat de la verticala.

Ramurile de schelet - viguroase, cu scoarta de culoare maslinie-cenusie, cu lenticele negricioase, proeminente, suberificate.

Ramurile de rod - predomina tepusele si pintenii; nuielusele si mladitele aproape lipsesc.

Lastarii - de vigoare mijlocie, acoperiti cu puf des, cenusiu-violaceu, putin aderent, cu scoarta de culoare bruna inchis, cu lenticele mici, brune-roscate.

Mugurii vegetativi - conici, turtiti lipsitii de lastari, de culoare rosiatica, acoperiti cu puf abundant spre varf.

Mugurii floriferi - mari, bombati, de culoare rosiatica, cu pubescenta.

Frunzele - asimetrice, ovate, cu varful acuminat, cu suprafata aspra, valurata, lucioasa pe partea superioara si cenusie, pubescenta pe partea inferioara, cu marginile limbului serate rar. Petiolul reprezinta jumatate din suprafata limbului, de culoare verde-cenusie, acoperit cu puf, cu stipelele de la baza foarte mici, aciculare.

Florile - de marime mijlocie, cu petalele albicioase, cu irizatii discrete roz.

Fructul

Marimea - variabila cu H= 65 mm si D= 70 mm; greutatea variaza intre 100-180 g.

Forma - tronconica, turtita la baza si la varf, cu diametrul maxim in treimea inferioara; de cele mai multe ori asimetrica, cu suprafata neteda, uneori foarte slab costata.

Culoarea - de fond la inceput verde-galbuie si mai tarziu galbena-portocalie; peste aceasta se asterne culoarea acoperitoare rosie-zmeurie, iar suprapuse peste aceasta exista dungi intrerupte, mai inchise la culoare, purpurii, de lungimi si latimi diferite, mai putin vizibile pe partea expusa la soare, deoarece se contopesc cu culoarea acoperitoare. Sub pielita sunt raspandite numeroase puncte de culoare alba-violacee, cu centrul mai deschis. intreaga suprafata a fructului este acoperita cu un strat de pruina violacee care ii da un aspect brumat.

Pedunculul - de lungime variabila, potrivit de gros, semilignificat, colorat in verde-masliniu, acoperit cu puf abundent, bine prins de ramura si foarte bine de fruct, uneori iese din cavitate.

Cavitatea pedunculara - in forma de palnie adanca, regulata, ingusta, cu pielita colorata in verde-auriu, acoperita de rugina verde-cenusie, dispusa in forma de raze.
Caliciul - mic, semideschis sau deschis, format din sepale inguste, lungi, pubescente, de culloare cenusie, adunate in smoc.

Cavitatea caliciala -de adancime mijlocie, larga, cu peretii usor ondulati si colorati in verde galbui, pubescenti la baza caliciului; prezinta la unele fructe dungi inguste de rugina.

Pielita - tare, groasa, neteda, elastic, acoperita cu pruina, semilucioasa, aderenta la pulpa.

Cavitatea subcaliciala - in forma de V, potrivit de larga si de adancime variabila, cu staminele asezate in partea inferioara.

Inima - in forma de ceapa, asimetrica, alungita spre varf, delimitata de fascicule galbene-verzui care se unesc in jumatatea adancimii cavitatii subcaliciale.

Lojile - sunt mari, largi, inchise, aproape rotunde sau reniforme, cu peretii de culoare alba-galbuie, cu crapaturi transversal, calusate.

Semintele - cate 2-3 in loja, pline, potrivit de mari, cu varful ascutit, de culoare castanie, cu dungi albicioase.

Axul - mic, inchis.

Pulpa - alba, cu nuante verzui la recoltare, alba-galbuie la maturitate, consistent, fina, destul de suculenta, dulce, cu aciditate slab pronuntata si aroma caracteristica; la maturitatea deplina devine fainoasa.

Maturitatea de consum - incepe din noiembrie si dureaza pana la sfarsitul lui martie; din aprilie, fructele incep sa piarda o parte din dulceata si aroma.