Pomul se caracterizeaza prin creste viguroasa si longevitate mare. Reuseste altoit pe mar salbatic. infloreste tarziu, scapand astfel de efectul brumelor tarzii de primavara. Intra pe rod destul de tarziu, la varsta de 8-10 ani.

Fructele au o culoare frumoasa, sunt atragatoare si au gust placut. Sunt rezistente la transport si pastrare. La supracoacere pulpa devine insa malaiata si isi pierde calitatiile. Contin 12,43 % zahar, 0,26% aciditate, 0,16% substante tanoide, 0,75% pectine si 4,3 mg% vitamina C. Valoarea energetica a merelor se ridica la 72 de calorii.

Pomul creste viguros, de inaltime mare, 13-14 metri, cu un trunchi relativ subtire, cu scoarta de culoare cenusie care prezinta crapaturi longitudinale, de forme neregulate.

Coroana - este sferic-turtia, cu diametrul de 15 m, la varsta de 90 de ani.

Ramurile de schelet - de grosime mijlocie, cu unghiuri de ramificare de 50-600, cu scoarta de culoare rosietica spre violet, cu lenticele numeroase, mari, asezate transversal.

Ramurile de rod - predomina tepusele si bursele, smicelele si nuielusele se intalnesc mai rar.

Lastarii - sunt grosi, ajung pana la 60-70 cm lungime, cu scoarta de culoare cafenie spre violet, pubescenti.

Mugurii vegetativi - mijlocii, turtiti, ascutiti, de culoare rosiatica, pubescenti, lipiti de lastar, cu pernute proeminente.

Mugurii floriferi - bombati, rosiatici, cu nuanta cenusie din cauza pubescentei.

Frunzele - mari, ovate, cu virful acuminat, cu limbul gros, valurat si marginile serate, pubescente pe fata inferioara si glabre pe cea superioara, unele frunze prezinta pubescenta si pe partea superioara, mai mult in lungul nervurilor. Petiolul de lungime mijlocie, gros, de culoare verzuie pe partea superioara si roscat pe cea inferioara.

Florile - de marime mijlocie, cu petale roz-albicioase, inflorescentele dese, cu 5-7 flori.

FRUCTUL

Marimea - este mijlocie, cu greutatea medie de 140-150 g.

Forma - conic-trunchiata sau sferic-alungita.

Culoarea - de fond este verde- galbuie, cea acoperitoare rosie-violacee, peste care se suprapun dungi mai mult sau mai putin late, neregulate. Punctele ies bine in evidenta.

Pedunculul - de marime mijlocie sau supramijlocie, flexibil, lignificat, putin ingrosat la punctul de insertie, uneori carnos la baza, de culoare cenusie inchis, pubescent, asezat putin oblic, prins bine de ramura si fruct.

Cavitatea pedunculara - regulata, de forma unei palnii, mijlocie ca largime si adancime, cu putina rugina la baza.

Caliciul - mic, inchis sau semideschis, format din sepale mici, ascutite, pubescente, uscate si impreunate la baza.

Pielita - groasa, nenteda, lucioasa, aderenta la pulpa.

Cavitatea subcaliciala - de marime mijlocie, adanca, in forma de V, staminele au asezare inferioara.

Inima - de marime variabila, in forma de ceapa, delimitata de fascicule galbui.

Lojile - largi si adanci, cu peretii de culoare galbena-verzuie, cu crapaturi transversale si longitudinale calusate.

Semintele - de marime mijlocie, ovoid-alungite, de culoare cafenie deschis, 10-15% sunt seci.

Axul - formeaza o camera axiala mare, deschisa pe toata inaltimea.

Pulpa - alba verzuie, cu infiltratii de culoare verzuie, la inceput crocanta, iar mai tarziu la maturitatea completa, fondanta, dulce acrisoara la gust si cu aroma placuta, in jurul inimii este buretoasa si se strica incepand de la mijloc.

Maturitatea de consum - din decembrie pana in aprilie-mai.